PREVALEN\u021aA\u00a0 DE\u00a0 GEN\u00a0 A\u00a0 PATIMILOR\u00a0 \u0218I\u00a0 VIRTU\u021aILOR<\/p>\n
Prevalen\u021ba de gen a patimilor \u0219i virtu\u021bilor eviden\u021biaz\u0103 o pornire sau \u00eenclina\u021bie intrinsec\u0103 firii unui gen, superioar\u0103 celuilalt gen, iar nu o prezen\u021b\u0103 sau absen\u021b\u0103 absolut\u0103 \u00een firea vreunuia dintre genuri .<\/p>\n
Structural, deosebim pentru fiecare dintre cele trei p\u0103r\u021bi suflete\u0219ti\u00a0 – ra\u021bional\u0103 (specific\u0103 mintii), poftitoare (numit\u0103 \u0219i doritoare, specific\u0103 inimii) si volitiv\u0103 (numit\u0103 \u0219i m\u00e2nioas\u0103, irascibil\u0103 sau a iu\u021bimii, specific\u0103 tot inimii) – c\u00e2te un m\u0103nunchi de patimi si virtu\u021bi prevalente celor dou\u0103 genuri, av\u00e2nd fiecare c\u00e2te o patim\u0103 sau virtute dirigent\u0103:<\/p>\n
Astfel, la b\u0103rba\u021bi, pentru partea ra\u021bional\u0103 a sufletului, deosebim patima m\u00e2ndriei \u00eempreun\u0103 cu celelalte patimi subsecvente, curiozitatea, \u00eendrept\u0103\u021birea de sine, slava de\u0219art\u0103, trufia, fala, iubirea de sine, egocentrismul, neascultarea, umblarea f\u0103r\u0103 rost .<\/p>\n
Aceasta patim\u0103 a mandriei se circumscrie uzului gre\u0219it al autonomiei superioare pe care b\u0103rbatul o are datorit\u0103 sinergiei min\u021bii \u00een inim\u0103 mai viguroas\u0103 decat la femeie \u0219i gestion\u0103rii ei \u00een afara p\u0103rt\u0103\u0219iei cu Dumnezeu . Formele patologice ale acestei autonomii deturnate de m\u00e2ndrie le reg\u0103sim la cei care umbl\u0103 f\u0103r\u0103 rost, la boschetari, sau la be\u021bivi .<\/p>\n
\u00cen privin\u021ba patimii curiozit\u0103\u021bii, o deosebim de c\u0103utarea din necesitate de solu\u021bii la problemele vie\u021bii \u0219i o identific\u0103m ca fiind o deturnare a st\u0103rii naturale de echilibru duhovnicesc bazat\u0103 pe trezvie, rug\u0103ciune si m\u0103rturisire in Hristos, deturnare c\u0103tre derizoriu, c\u0103tre nenecesar, c\u0103tre pierderea de vreme \u0219i de echilibru duhovnicesc .<\/p>\n
Ea se manifesta c\u0103nd omul consider\u0103\u00a0 \u201cc\u0103 st\u0103 neclintit si nu mai ia seama s\u0103 nu cad\u0103 \u201c (\u00cent\u00e2ia epistol\u0103 c\u0103tre corinteni a sf\u00e2ntului apostol Pavel Capitolul 10), c\u0103derea urm\u00e2nd prin celelalte dou\u0103 fiice succesive ale m\u00e2ndriei, \u00eendrepta\u021birea de sine care se manifest\u0103 asupra subiectului generat de curiozitate si slava de\u0219art\u0103 care-l captureaz\u0103 pe om pe de asupra subiectului derizoriu,\u00a0 pecetluind c\u0103derea \u00een trufie \u0219i moartea sufleteasc\u0103.<\/p>\n
Tocmai de aceea, M\u00e2ntuitorul le-a poruncit ucenicilor (b\u0103rba\u021bi) s\u0103 dob\u00e2ndesc\u0103 spre des\u0103v\u00e2r\u0219ire smerenia, \u00een scopul izb\u0103virii de m\u00e2ndria endemic\u0103, fiindc\u0103 smerenia prezum\u0103 recunoa\u0219terea asumat\u0103 a statutului de creatur\u0103, mai greu asimilat\u0103 de c\u0103tre genul masculin :<\/p>\n
\u201c3.\u00a0\u00a0\u00a0 \u2026 De nu v\u0103 ve\u0163i \u00eentoarce \u015fi nu ve\u0163i fi precum pruncii, nu ve\u0163i intra \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor.<\/p>\n
Pentru partea poftitoare a sufletului deosebim la b\u0103rba\u021bi patima desfr\u00e2n\u0103rii cu patimile subsecvente, iubirea de sine, iubirea de st\u0103p\u00e2nire, iubirea de argin\u021bi, be\u021bia, curvia, preacurvia, desfr\u00e2ul, l\u0103comia, jocurile de noroc, ho\u021bia, grosol\u0103nia.<\/p>\n
Observ\u0103m aici c\u0103, practic, toate patimile trupe\u015fti au prevalen\u021b\u0103 masculin\u0103, iar in ceea ce prive\u015fte patima sulemenelii prevalent feminine, aplicat\u0103 pe trup, aceasta constituie o form\u0103 \u015fi o ofert\u0103 de inchinare idolatr\u0103 ce\u00a0 nu se circumscrie patimilor trupe\u015fti ci patimilor specifice p\u0103r\u021bii ra\u021bionale a sufletului .<\/p>\n
Iar pentru partea volitiv-irascibil\u0103 a sufletului deosebim patima dezn\u0103dejdii cu patimile subsecvente, lenea, tr\u00e2nd\u0103via, \u00eentristarea, akedia . Aceste patimi se circumscriu tot autonomiei superioare prost gestionate a b\u0103rbatului.<\/p>\n
La femei deosebim pentru partea ra\u021bional\u0103 a sufletului patima necredin\u021bei, cu patimile subsecvente, erezia, idolatria, astrologia, sulemeneala, ghicirile, desc\u00e2ntecele, farmecele, blasfemia, uitarea, prostia .<\/p>\n
Aceste patimi se datoreaza sinergiei min\u021bii in inim\u0103 mai slab\u0103 decat la b\u0103rbat \u0219i constituie motivul central pentru care femeile nu slujesc altarului, fiind mai expuse atacului demonic si deturn\u0103rii c\u0103tre ira\u021bional, acesta fiind si motivul prevalen\u021bei migrenelor .<\/p>\n
Aici condamn\u0103m concep\u021bia eretic\u0103 segregationist\u0103 potrivit c\u0103reia femeia ar fi inima, iar b\u0103rbatul mintea, \u00eentruc\u00e2t de sinergia min\u021bii in inima se bucur\u0103 ambele genuri, de\u0219i la o intensitate diferit\u0103, astfel c\u0103 femeia nu este lipsit\u0103 de virtu\u021bile ra\u021bionale ale min\u021bii si nici b\u0103rbatul de virtu\u021bile volitiv-poftitoare ale inimii .\u00a0 Mai mult, deprecierea femeii strict la nivelul inimii ar considera-o incapabil\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la rug\u0103ciunea superioar\u0103 m\u00e2ntuitoare a min\u021bii de la cea a inimii .<\/p>\n
Pentru partea poftitoare a sufletului deosebim la femei patima urii, cu patimile subsecvente, r\u0103utatea, uneltirea, judecarea malefic\u0103, amenin\u021barea, os\u00e2ndirea, gelozia, invidia, r\u0103zbunarea, uciderea, la\u0219itatea, negrija, clevetirea, viclenia, pomenirea r\u0103ului, vorbirea de r\u0103u .<\/p>\n
Temeiul biblic al \u00eenclina\u021biei femeii c\u0103tre ucidere\u00a0 \u00eel reg\u0103sim \u00een Cartea Facerii 3,15 \u201eDu\u0219m\u0103nie voi pune \u00eentre tine \u0219i femeie, \u00eentre s\u0103m\u00e2n\u021ba ta \u0219i s\u0103m\u00e2n\u021ba ei, ea \u00ee\u021bi va zdrobi capul iar tu \u00eei vei \u00een\u021bepa c\u0103lc\u00e2iul\u201d.<\/p>\n
Pe de alta parte, na\u0219terea de prunci si dragostea matern\u0103 constituie tocmai un ajutor primit foarte important spre temperarea acestei porniri .<\/p>\n
Iar pentru partea volitiv\u0103 a sufletului deosebim la femei patima sl\u0103biciunii cu patimile subsecvente, ner\u0103bdarea, nelini\u0219tea, frica .<\/p>\n
Men\u021bionam c\u0103 de\u0219i patimile amenin\u021b\u0103rii, os\u00e2ndirii, r\u0103zbun\u0103rii, uciderii, constituie patimi puternic \u00eenc\u0103rcate volitiv, ele nu pot fi re\u021binute in sfera p\u0103r\u021bii volitive \u00eentruc\u00e2t sunt deja \u00eenr\u0103urite unei dorin\u021be, pofte, dep\u0103\u0219ind sfera pur volitiv\u0103 .<\/p>\n
Corelativ, la ambele genuri deosebim virtu\u021bile complementare, astfel, la b\u0103rba\u021bi, pentru partea ra\u021bional\u0103 a sufletului deosebim virtutea dreptei credin\u021bei \u00eempreun\u0103 cu celelalte virtu\u021bi subsecvente, discernerea, perspectivarea, trezvia, ra\u021bionalitatea, de\u0219tept\u0103ciunea .<\/p>\n
Datorit\u0103 credin\u021bei superioare, Adam n-a fost atacat direct de c\u0103tre \u0219arpe, \u00eentruc\u00e2t l-ar fi respins cu rectilinie senin\u0103tate, ci a fost atacat indirect prin Eva cea dornic\u0103 de universalitate, dar de grija c\u0103reia nu s-a \u00eenvrednicit ca aproape, consider\u00e2nd-o un dar absolut benefic de la Dumnezeu de care nu trebuie sa se preocupe in mod special, stap\u00e2nit fiind de lene .<\/p>\n
Pentru partea poftitoare a sufletului deosebim la b\u0103rba\u021bi virtutea dragostei \u00eempreuna cu celelalte virtu\u021bi subsecvente, jertfelnicia, grija, milostenia, generozitatea, bonomia, creativitatea, m\u0103rturisirea.<\/p>\n
Pentru partea volitiv-irascibil\u0103 a sufletului deosebim la b\u0103rba\u021bi virtutea b\u0103rb\u0103\u021biei \u00eempreun\u0103 cu celelalte virtu\u021bi subsecvente, r\u0103bdarea, echilibrul, curajul, m\u00e2nia \u00eempotriva p\u0103catului .<\/p>\n
\u00cen vederea ie\u0219irii de sub spectrul insidios al dezn\u0103dejdii in care cade dup\u0103 exerci\u021biul prealabil al supran\u0103dejdii cauzat\u0103 de\u00a0 slava de\u0219arta, b\u0103rbatul este poten\u021bat ca fiind mai lupt\u0103tor, mai curajos, curajul la r\u00e2ndul s\u0103u constituind imboldul disponibilit\u0103\u021bii la jertf\u0103 din spectrul virtu\u021bilor poftitoare, ca temelie a dragostei pe care acesta o poarta vie\u021bii .<\/p>\n
La femei, deosebim pentru partea ra\u021bional\u0103 a sufletului virtutea smereniei, \u00eempreun\u0103 cu celelalte virtu\u021bi subsecvente, frica de Dumnezeu, ascultarea, poc\u0103in\u021ba, rug\u0103ciunea, evlavia, lacrimile, discre\u021bia, respectul, modestia, buna-cuviin\u021b\u0103, sfiala, \u00eentelepciunea .<\/p>\n
Re\u021binem aici mobilitatea plurivalent\u0103 \u0219i circularitatea aspiratiilor feminine c\u0103tre universalitate aduc\u0103toare de confort interior, corelat a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului ei sufletesc \u0219i mai imobila rectiliniaritate aspira\u021bional\u0103 a b\u0103rbatului c\u0103tre specialitate, c\u0103tre absolut, caracteristici care se revendic\u0103 pentru femeie din virtutea smereniei iar pentru b\u0103rbat din cea a credin\u021bei, cele dou\u0103 virtu\u021bi superioare ale spectrului ra\u021bional .<\/p>\n
Pentru partea poftitoare a sufletului deosebim la femei virtutea \u00eenfr\u00e2n\u0103rii \u00eempreun\u0103 cu celelalte virtu\u021bi subsecvente, cump\u0103tarea,\u00a0 neagoniseala, delicate\u021bea, bl\u00e2nde\u021bea,<\/p>\n
Men\u021bionam c\u0103 stigmatizarea \u00eendeob\u0219te a femeii desfr\u00e2nate se datoreaza tocmai faptului c\u0103 exercit\u0103 aceasta patim\u0103 de\u0219i nu \u00eei este prevalent\u0103.<\/p>\n
Pentru partea volitiv\u0103 a sufletului, deosebim la femei virtutea n\u0103dejdii \u00eempreun\u0103 cu celelalte virtu\u021bi subsecvente, h\u0103rnicia, bucuria, sensibilitatea, trezia .<\/p>\n
Pentru a-\u0219i compensa sl\u0103biciunea interioar\u0103, femeia este mai n\u0103d\u0103jduitoare dec\u00e2t b\u0103rbatul, motiv pentru care se roag\u0103 mai mult, umpl\u00e2nd bisericile, iar ca virtute subsecvent\u0103 reg\u0103sim la femeie h\u0103rnicia care-i hr\u0103ne\u0219te si echilibreaz\u0103 mobilitatea c\u0103tre universalitate .<\/p>\n
De re\u021binut c\u0103 virtutile aferente p\u0103r\u021bii volitive a sufletului sunt cele rudimentare, adic\u0103 reactive la irascibilitatea \u00eenvecinat\u0103 cu sfera instinctual\u0103, cele specifice par\u021bii poftitoare a sufletului sunt mai \u00eenalte datorit\u0103 \u00eenr\u00e2uririi voin\u021bei de c\u0103tre con\u0219tiin\u021b\u0103, iar virtu\u021bile p\u0103r\u021bii ra\u021bionale a sufletului sunt superioare datorit\u0103 implic\u0103rii pregnante a harismei ra\u021biunii conjugate hristologic .<\/p>\n
\u00cen privin\u021ba apologiei pe care Sf\u00e2ntul Apostol Pavel o face dragostei in Capitolul 13 din \u00cent\u00e2ia Epistol\u0103 c\u0103tre corinteni, consider\u00e2nd-o ca fiind superioar\u0103 credin\u021bei, trebuie re\u021binut c\u0103 ea se circumscria necesit\u0103\u021bii de a-i proteja pe corinteni de c\u0103derile \u00een idolatrie datorit\u0103 derapajelor, a r\u00e2vnei demonice prin care le era deturnat\u0103 credin\u021ba .<\/p>\n
\u00cen plus, virtu\u021bii poftitoare a dragostei \u00eei asimileaz\u0103 chiar con\u021binutul duhovnicesc al credin\u021bei,\u00a0 spun\u00e2nd la versetul 7 ca dragostea \u201cToate \u2026 le crede\u201d .<\/p>\n
Adic\u0103 prin pregnan\u021ba dragostei, corintenii se pot feri si sc\u0103pa din derapajele de la Dreapta Credin\u021b\u0103 care ramane superioara cognitiv, ea consacrand raportul ontologic dintre om si Creator, (dupa cum marturisim prin inceputul Simbolului de Credinta, Crezul : „Cred intr-unul Dumnezeu …”), dragostea fiind mijlocul desavarsirii acestuia : \u00abS\u0103 iube\u0219ti pe Domnul Dumnezeul t\u0103u din toat\u0103 inima ta, din tot sufletul t\u0103u, din tot cugetul t\u0103u \u0219i din toat\u0103 puterea ta, iar pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u021bi \u00bb.<\/p>\n
De asemenea, \u00eei asimileaza dragostei si con\u021binutul duhovnicesc al virtu\u021bilor inferioare ale n\u0103dejdii sau r\u0103bd\u0103rii : dragostea \u201cToate \u2026 le crede, toate le n\u0103d\u0103jduie\u0219te, toate le rabd\u0103\u201d<\/p>\n
Sintetic, avem pentru fiecare gen c\u00e2te o virtute si o patim\u0103 prevalent\u0103 celor trei\u00a0 puteri suflete\u0219ti : la b\u0103rba\u021bi credin\u021ba cu trufia, dragostea cu desfr\u00e2narea si b\u0103rb\u0103\u021bia cu dezn\u0103dejdea, iar la femei, smerenia cu necredin\u021ba, \u00eenfr\u00e2narea cu ura \u0219i n\u0103dejdea cu sl\u0103biciunea, fiecare cu virtu\u021bile si patimile proprii subsecvente .<\/p>\n
Putem rezuma intr-un tabel :<\/p>\n
| <\/td>\n | Patimi barbatesti<\/td>\n | Patimi femeiesti<\/td>\n | Virtuti barbatesti<\/td>\n | Virtuti femeiesti<\/td>\n<\/tr>\n |
| Patimi si virtuti ale partii rationale<\/td>\n | Trufia<\/td>\n | Necredinta<\/td>\n | Credinta<\/td>\n | Smerenia<\/td>\n<\/tr>\n |
| Patimi si virtuti ale partii poftitoare<\/td>\n | Desfranarea<\/td>\n | Ura<\/td>\n | Dragostea<\/td>\n | Infranarea<\/td>\n<\/tr>\n |
| Patimi si virtuti ale partii volitive<\/td>\n | Dezn\u0103dejdea Lenea<\/td>\n | Slabiciunea<\/td>\n | Barbatia<\/td>\n | N\u0103dejdea H\u0103rnicia<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n Prin urmare, in functie de influen\u021bele si ponderile diferitelor patimi \u0219i virtu\u021bi, putem deosebi diferite tipuri de caractere umane .<\/p>\n Important este ca oamenii s\u0103 con\u0219tientizeze distinc\u021biile nete de gen \u00een sfera patimilor si virtu\u021bilor pentru a-\u0219i con\u0219tientiza o prevalen\u021b\u0103 sau alta \u0219i a-\u0219i u\u0219ura urcu\u0219ul duhovnicesc, lupt\u00e2nd \u00eempotriva patimilor dar p\u0103str\u00e2nd atentia de a nu dezr\u0103d\u0103cina o virtute fireasc\u0103 genului respectiv, precum gr\u00e2ul o dat\u0103 cu neghina .<\/p>\n Remarc\u0103m aici c\u0103 Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi, care prin excelen\u021b\u0103 au fost b\u0103rba\u021bi, au tratat cu s\u00e2rguin\u021b\u0103 problematica patimilor b\u0103rb\u0103te\u0219ti cum ar fi m\u00e2ndria, desfr\u00e2narea, dezn\u0103dejdea, lenea, considerand ca tratarea acestora ar fi prioritar\u0103 \u0219i femeilor, v\u0103duvindu-le pe acestea de un tratament direct si aplicat asupra patimilor specifc feminine cum sunt necredin\u021ba, ura sau sl\u0103biciunea .<\/p>\n De aceea, Matericurile sunt de fapt ni\u0219te Patericuri adresate femeilor care nu trateaza esen\u021ba problematicii suflete\u0219ti specific feminine \u00een stringen\u021ba sa imperativ\u0103 .<\/p>\n Calea spre sfin\u021benie se dob\u00e2nde\u0219te prin asimilarea virtu\u021bilor celuilalt gen si des\u0103v\u00e2r\u0219irea lor \u00eempreun\u0103 cu a celor proprii.<\/p>\n Adic\u0103, un b\u0103rbat smerit, \u00eenfr\u0103nat si n\u0103d\u0103jduitor, precum si o femeie credincioas\u0103, iubitoare si plina de b\u0103rb\u0103\u021bie constituie formele integrate ale arhetipului sfin\u021beniei .<\/p>\n Iar calea spre tenebrele iadului este urmat\u0103 \u00een mod cert de cei care pierd si lucrarea propriilor virtu\u021bi prin asimilarea patimilor antagonice ale celuilalt gen .<\/p>\n \u00cen concluzie, fiecare gen se bucur\u0103 de c\u00e2te un buchet specific de virtu\u021bi imanente pe care le poate valoriza \u00een sfera m\u00e2ntuirii, \u00eenfr\u00e2ng\u00e2nd patimile specifice, asimil\u00e2nd virtu\u021bile celuilalt gen si des\u0103v\u00e2r\u0219indu-le \u00eempreun\u0103 cu cele proprii, precum \u0219i ajut\u00e2nd cel\u0103lalt gen s\u0103-\u0219i \u00eenfr\u00e2ng\u0103 patimile corelativ-antagonice .<\/p>\n Aceast\u0103 realitate duhovniceasc\u0103 a diferen\u021bei si specificit\u0103\u021bii de gen a patimilor si virtu\u021bilor infr\u00e2nge ofensiva masonic\u0103 a egalit\u0103\u021bii de gen, descoperind rodnicia rela\u021biei dintre genuri, adic\u0103 dintre b\u0103rbat si femeie, a Sfintei Taine a Cununiei, ca fiind esen\u021bial\u0103 si indispensabil\u0103 m\u00e2ntuirii neamului omenesc in dauna demonologiei sodomice monogenice .<\/p>\n Pentru a asigura condi\u021bii propice m\u00e2ntuirii ambelor genuri, pronia divin\u0103 a dispus aceast\u0103 minunat\u0103 complementaritate a prevalen\u021bei patimilor \u0219i virtu\u021bilor care oblig\u0103 la intrajutorarea \u00eentre f\u0103pturile celor dou\u0103 genuri pe calea m\u00e2ntuirii .<\/p>\n Astfel c\u0103 fiecare dintre genuri poate atinge starea \u00eengereasc\u0103 de \u00eendumnezeire si p\u0103rt\u0103\u0219ie la \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Cerurilor, dup\u0103 Cuv\u00e2ntul Mantuitorului:<\/p>\n \u201c35. Iar cei ce se vor \u00eenvrednici s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 veacul acela \u015fi \u00eenvierea cea din mor\u0163i, nici nu se \u00eensoar\u0103, nici nu se m\u0103rit\u0103.<\/p>\n 36. C\u0103ci nici s\u0103 moar\u0103 nu mai pot, c\u0103ci sunt la fel cu \u00eengerii \u015fi sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai \u00eenvierii. \u201c<\/p>\n Hristos \u00een cugetele noastre !<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" PREVALEN\u021aA\u00a0 DE\u00a0 GEN\u00a0 A\u00a0 PATIMILOR\u00a0 \u0218I\u00a0 VIRTU\u021aILOR Prevalen\u021ba de gen a patimilor \u0219i virtu\u021bilor eviden\u021biaz\u0103 o pornire sau \u00eenclina\u021bie intrinsec\u0103 firii unui gen, superioar\u0103 celuilalt gen, iar nu o prezen\u021b\u0103 sau absen\u021b\u0103 absolut\u0103 \u00een firea vreunuia dintre genuri . Structural, deosebim pentru fiecare dintre cele trei p\u0103r\u021bi suflete\u0219ti\u00a0 – ra\u021bional\u0103 (specific\u0103 mintii), poftitoare (numit\u0103 \u0219i … Continu\u0103 lectura \u201ePREVALEN\u021aA DE GEN A PATIMILOR \u0218I VIRTU\u021aILOR\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-208","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/208","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=208"}],"version-history":[{"count":14,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/208\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":513,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/208\/revisions\/513"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=208"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=208"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=208"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}} |