Talcuirea poemului \u201cLuceafarul\u201d necesita o adecvare din sfera alegoriei romantice in sfera realitatii teologice .<\/p>\n
Astfel, personajele alegorice vor fi transformate in Dumnezeu (Demiurgul), Constiinta (Luceafarul – Hyperion), suflet omenesc (Catalina) si spectrul patimilor trupesti, omenesti (Catalin),\u00a0 conform conceptului dezvoltat in lucrarea Parintelui Marcu .<\/p>\n
Debutul operei, primele doua strofe, ilustreaza un suflet distins, botezat, unic si predispus la sfintenie \u201cdin rude mari, imparatesti\u201d \u201c si era una la parinti\u201d .<\/p>\n
\u201cDin rude mari \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti,
\nO prea frumoas\u0103 fat\u0103.<\/p>\n
Apoi este descrisa relatia dintre sufletul constient de propria existenta si constiinta sa care este tocmai glasul Bunului Dumnezeu din om .<\/p>\n
\u201c3. Din umbra falnicelor bol\u021bi
\nEa pasul \u0219i-l \u00eendreapt\u0103
\nL\u00e2ng\u0103 fereastr\u0103, unde-n col\u021b
\nLuceaf\u0103rul a\u0219teapt\u0103.\u201d<\/p>\n
Aceasta relatie se bazeaza pe o forma stransa si clar definita de dragoste care vizeaza extragerea sufletului din valul rutinei si aneantizarii si este prezentata in conditiile propice dezvoltarii ei din linistea noptii fara derutele specifice vietii diurne.<\/p>\n
Strofele12 si 13 ilustreaza chemarea adresata de catre suflet constiintei iar in strofa 17 \u201cun tanar voievod\u201d gasim forma maiestuoasa in care constiinta se prezinta sufletului .<\/p>\n
\u201c12. Iar ea vorbind cu el \u00een somn,
\nOft\u00e2nd din greu suspin\u0103
\n\u2013 \u201eO, dulce-al nop\u021bii mele domn,
\nDe ce nu vii tu? Vin\u0103!<\/p>\n
13. Cobori \u00een jos, luceaf\u0103r bl\u00e2nd,
\nAlunec\u00e2nd pe-o raz\u0103,
\nP\u0103trunde-n cas\u0103 \u0219i \u00een g\u00e2nd
\n\u0218i via\u021ba-mi lumineaz\u0103!”
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026<\/p>\n
Strofa 18 ne deschide subiectul central al operei si anume distinctia ireductibila dintre viata trupeasca absenta din \u201cmortul frumos\u201d si viata vesnica cu care a fost inzestrat acesta \u201ccu ochii vii ce scanteie-n afara \u201d care s-a \u201ccoborat cu-al sau senin\u201d adica s-a impodobit in puritatea si evidenta frumusetii sale desavarsite .<\/p>\n
\u201c18. Iar umbra fe\u021bei str\u0103vezii
\nE alb\u0103 ca de cear\u0103 –
\nUn mort frumos cu ochii vii
\nCe sc\u00e2nteie-n afar\u0103.\u201d<\/p>\n
Constiinta este prima care datorita puterii sale necreate lanseaza sufletului chemarea la indumnezeire, la viata vesnica, prin strofa 21 si sustinuta practic de promisiunea din strofa 22.<\/p>\n
\u201c21. O, vin’! odorul meu nespus,
\n\u0218i lumea ta o las\u0103;
\nEu sunt luceaf\u0103rul de sus,
\nIar tu s\u0103-mi fii mireas\u0103.<\/p>\n
22. Colo-n palate de\u00a0m\u0103rgean
\nTe-oi duce veacuri multe,
\n\u0218i toat\u0103 lumea-n ocean
\nDe tine o s-asculte.\u201d<\/p>\n
Refuzul relativ rapid al sufletului din strofele 23 si 24 se datoreaza fricii de a nu pierde certitudinea relativa a vietii trupesti, insa asta nu impiedica sufletul sa ceara in continuare obladuirea si lumina pe care numai constiinta i-o poate aduce .<\/p>\n
\u201c23. \u2013 \u201eO, e\u0219ti frumos, cum numa-n vis
\nUn \u00eenger se arat\u0103,
\nDar\u0103 pe calea ce-ai deschis
\nN-oi merge niciodat\u0103;<\/p>\n
24. Str\u0103in la vorb\u0103 \u0219i la port,
\nLuce\u0219ti f\u0103r\u0103 de via\u021b\u0103,
\nC\u0103ci eu sunt vie, tu e\u0219ti mort,
\n\u0218i ochiul t\u0103u m\u0103-nghea\u021b\u0103.\u201d \u201d<\/p>\n
Primul refuz nu a ramas fara urmari, astfel ca in strofa 33 \u201cDin sfera mea venii cu greu\u201d adica noua cerere nu este facuta cu aceeasi determinare, insa reitereaza cererea ca sufletul sa se alature vietii vesnice netrupesti supralicitand calitativ promisiunea din strofa 22 in strofa 35 \u201cPe-a mele ceruri s\u0103 r\u0103sai \/ Mai m\u00e2ndr\u0103 dec\u00e2t ele.\u201d.<\/p>\n
33. \u2013 \u201eDin sfera mea venii cu greu
\nCa s\u0103 te-ascult \u0219-acuma,
\n\u0218i soarele e tat\u0103l meu,
\nIar noaptea-mi este muma;<\/p>\n
Insistenta chemarii din strofa 34 este aceeasi cu cea a Mantuitorului care sta permanent la usa sufletului nostru si bate pentru a-I dechide, chemandu-ne la sfintenie .<\/p>\n
Al doilea refuz din strofa 36 este mai dureros decat cel din strofele 23 si 24, intrucat transforma comparatia cu un inger intr-una cu un demon, sufletul pecetluindu-si practic optiunea spre o stare cazuta.<\/p>\n
\u201c36. \u2013 \u201eO, e\u0219ti frumos cum numa-n vis
\nUn demon se arat\u0103,
\nDar\u0103 pe calea ce-ai deschis
\nN-oi merge niciodat\u0103! \u201c \u201c<\/p>\n
In strofa 38, constiinta angajeaza decisiv lupta dintre cele doua tipuri de vieti si anume cea vesnica in sfintenie si cea efemera in trup, iar raspunsul foarte indraznet al sufletului din strofa 40 este fara echivoc si determina demersul retoric al constiintei de a cere Bunului Dumnezeu parasirea caracterului sau necreat si intrarea sa intr-o existenta creata, sufleteasca \u2013 strofele 41 \u2013 43 si 65-74.<\/p>\n
\u201c38. \u2013 \u201eDar cum ai vrea s\u0103 m\u0103 cobor?
\nAu nu-n\u021belegi tu oare,
\nCum c\u0103 eu sunt nemuritor,
\n\u0218i tu e\u0219ti muritoare?\u201d \u201c
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026<\/p>\n
\u201c40. Dar dac\u0103 vrei cu crez\u0103m\u00e2nt
\nS\u0103 te-ndr\u0103gesc pe tine,
\nTu te coboar\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt,
\nFii muritor ca mine.\u201d<\/p>\n
43. \u0218i se tot duce… S-a tot dus.
\nDe dragu-unei copile,
\nS-a rupt din locul lui de sus,
\nPierind mai multe zile. \u201c
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.<\/li>\n<\/ol>\n
\u201c65. Porni luceaf\u0103rul. Cre\u0219teau
\n\u00cen cer a lui aripe,
\n\u0218i c\u0103i de mii de ani treceau
\n\u00cen tot at\u00e2tea clipe.<\/p>\n
66. Un cer de stele dedesubt,
\nDeasupra-i cer de stele –
\nP\u0103rea un fulger nentrerupt
\nR\u0103t\u0103citor prin ele.<\/p>\n
67. \u0218i din a chaosului v\u0103i,
\nJur \u00eemprejur de sine,
\nVedea, ca-n ziua cea de-nt\u00e2i,
\nCum izvorau lumine;<\/p>\n
68. Cum izvor\u00e2nd \u00eel \u00eenconjor
\nCa ni\u0219te m\u0103ri, de-a-notul…
\nEl zboar\u0103, g\u00e2nd purtat de dor,
\nP\u00e2n’ piere totul, totul;<\/p>\n
69. C\u0103ci unde-ajunge nu-i hotar,
\nNici ochi spre a cunoa\u0219te,
\n\u0218i vremea-ncearc\u0103 \u00een zadar
\nDin goluri a se na\u0219te.<\/p>\n
70. Nu e nimic \u0219i totu\u0219i e
\nO sete care-l soarbe,
\nE un ad\u00e2nc asemene
\nUit\u0103rii celei oarbe.<\/p>\n
71. \u2013 \u201eDe greul negrei vecinicii,
\nP\u0103rinte, m\u0103 dezleag\u0103
\n\u0218i l\u0103udat pe veci s\u0103 fii
\nPe-a lumii scar\u0103-ntreag\u0103;<\/p>\n
72. O, cere-mi, Doamne, orice pre\u021b,
\nDar d\u0103-mi o alt\u0103 soarte,
\nC\u0103ci tu izvor e\u0219ti de vie\u021bi
\n\u0218i d\u0103t\u0103tor de moarte;<\/p>\n
73. Reia-mi al nemuririi\u00a0nimb
\n\u0218i focul din privire,
\n\u0218i pentru toate d\u0103-mi \u00een schimb
\nO or\u0103 de iubire…<\/p>\n
74. Din chaos, Doamne,-am ap\u0103rut
\n\u0218i m-a\u0219 \u00eentoarce-n chaos…
\n\u0218i din repaos m-am n\u0103scut.
\nMi-e sete de repaos.\u201d \u201c<\/p>\n
In paralel cu demersul constiintei pe langa Bunul Dummnezeu, angajarea sufletului distins si susceptibil de sfintenie, intruchipat de Catalina, intr-o relatie trupesc-amoroasa cu un suflet maculat de patimi ca viclenia si tupeul, intruchipat de Catalin, (strofele 44-57 si 63-64) este totusi adumbrita trecator de recursul la binefacerile constiintei din strofele 58-62 pe care sufletul este constient ca le va pierde .<\/p>\n
\u201c44. \u00cen vremea asta C\u0103t\u0103lin,
\nViclean copil de cas\u0103,
\nCe\u00a0\u00eemple\u00a0cupele cu vin
\nMesenilor la mas\u0103,<\/p>\n
45. Un\u00a0paj\u00a0ce poart\u0103 pas cu pas
\nA-mp\u0103r\u0103tesii rochii,
\nB\u0103iat din flori \u0219i de pripas,
\nDar \u00eendr\u0103zne\u021b cu ochii,<\/p>\n
46. Cu obr\u0103jei ca doi bujori
\nDe rumeni, bat\u0103-i vina,
\nSe furi\u0219eaz\u0103 p\u00e2nditor
\nPrivind la C\u0103t\u0103lina.<\/p>\n
\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026..<\/p>\n
60. Luce\u0219te c-un amor nespus
\nDurerea s\u0103-mi alunge,
\nDar se \u00eenal\u021b\u0103 tot mai sus,
\nCa s\u0103 nu-l pot ajunge.<\/p>\n
61. P\u0103trunde trist cu raze reci
\nDin lumea ce-l desparte…
\n\u00cen veci \u00eel voi iubi \u0219i-n veci
\nVa r\u0103m\u00e2nea departe…<\/p>\n
62. De-aceea zilele \u00eemi sunt
\nPustii ca ni\u0219te stepe,
\nDar nop\u021bile-s de-un farmec sf\u00e2nt
\nCe nu-l mai pot pricepe.\u201d \u201c<\/li>\n<\/ol>\n
Refuzul asteptat al bunului Dumnezeu din strofele 75-85 dictat de irationalitatea cererii constiintei restabileste ordinea fireasca (strofa 86) pe care aceasta ar fi parasit-o facand loc \u201cchaosului\u201d (strofa 74).<\/p>\n
\u201c76. Tu vrei un om s\u0103 te soco\u021bi,
\nCu ei s\u0103 te asameni?
\nDar piar\u0103 oamenii cu to\u021bi,
\nS-ar na\u0219te iar\u0103\u0219i oameni.<\/p>\n
77. Ei numai doar dureaz\u0103-n v\u00e2nt
\nDe\u0219erte idealuri –
\nC\u00e2nd valuri afl\u0103 un morm\u00e2nt,
\nR\u0103sar \u00een urm\u0103 valuri;<\/p>\n
78. Ei doar au stele cu noroc
\n\u0218i prigoniri de soarte,
\nNoi nu avem nici timp, nici loc,
\n\u0218i nu cunoa\u0219tem moarte.<\/p>\n
79. Din s\u00e2nul vecinicului ieri
\nTr\u0103ie\u0219te azi ce moare,
\nUn soare de s-ar stinge-n cer
\nS-aprinde iar\u0103\u0219i soare;<\/p>\n
80. P\u0103r\u00e2nd pe veci a r\u0103s\u0103ri,
\nDin urm\u0103 moartea-l pa\u0219te,
\nC\u0103ci to\u021bi se nasc spre a muri
\n\u0218i mor spre a se na\u0219te.<\/p>\n
81. Iar tu, Hyperion, r\u0103m\u00e2i
\nOriunde ai apune…
\nCere-mi cuv\u00e2ntul meu de-nt\u00e2i –
\nS\u0103-\u021bi dau \u00een\u021belepciune?<\/p>\n
82. Vrei s\u0103 dau glas acelei guri,
\nCa dup-a ei c\u00e2ntare
\nS\u0103 se ia mun\u021bii cu p\u0103duri
\n\u0218i insulele-n mare?<\/p>\n
85. \u0218i pentru cine vrei s\u0103 mori?
\n\u00centoarce-te, te-ndreapt\u0103
\nSpre-acel p\u0103m\u00e2nt r\u0103t\u0103citor
\n\u0218i vezi ce te a\u0219teapt\u0103.\u201d \u201c<\/p>\n
86. \u00cen locul lui menit din cer
\nHyperion se-ntoarse
\n\u0218i, ca \u0219i-n ziua cea de ieri,
\nLumina \u0219i-o revars\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n
Optiunea definitiva a sufletului catre patimile trupesti din strofele 87-91 este garnisita si cu o noua cerere sfidatoare si plina de tupeu a sufletului imbatat de amor (strofele 94-95) .\u00a0 De observat ca tupeul a fost dobandit prin comuniunea si unitatea in cuget cu sufletul maculat intruchipat de Catalin .<\/p>\n
\u201c87. C\u0103ci este sara-n asfin\u021bit
\n\u0218i noaptea o s\u0103-nceap\u0103;
\nR\u0103sare luna lini\u0219tit
\n\u0218i tremur\u00e2nd din ap\u0103.<\/p>\n
88. \u0218i \u00eemple cu-ale ei sc\u00e2ntei
\nC\u0103r\u0103rile din cr\u00e2nguri.
\nSub \u0219irul lung de m\u00e2ndri tei
\n\u0218edeau doi tineri singuri<\/p>\n
89. \u2013 \u201eO, las\u0103-mi capul meu pe s\u00e2n,
\nIubito, s\u0103 se culce
\nSub raza ochiului senin
\n\u0218i negr\u0103it de dulce;<\/p>\n
90. Cu farmecul luminii reci
\nG\u00e2ndirile str\u0103bate-mi,
\nRevars\u0103 lini\u0219te de veci
\nPe noaptea mea de patimi.<\/p>\n
91. \u0218i de asupra mea r\u0103m\u00e2i
\nDurerea mea de-o curm\u0103,
\nC\u0103ci e\u0219ti iubirea mea de-nt\u00e2i
\n\u0218i visul meu din urm\u0103.\u201d \u201c
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n
Ultimele trei strofe, 96-98 marcheaza despartirea definitiva a Constiintei care refuza sa mai sustina cele doua suflete circumscrise tarcului de patimi in care se complac, reafirmandu-si caracterul sau nemuritor, raceala si inghetul sau fata de aceste devoratoare inclinatii omenesti .<\/p>\n
\u201c96. El tremur\u0103 ca alte d\u0103\u021bi
\n\u00cen codri \u0219i pe dealuri,
\nC\u0103l\u0103uzind singur\u0103t\u0103\u021bi
\nDe mi\u0219c\u0103toare valuri;<\/p>\n
97. Dar nu mai cade ca-n trecut
\n\u00cen m\u0103ri din tot \u00eenaltul
\n\u2013 \u201eCe-\u021bi pas\u0103 \u021bie, chip de lut,
\nDac-oi fi eu sau altul?<\/p>\n
98. Tr\u0103ind \u00een cercul vostru str\u00e2mt
\nNorocul v\u0103 petrece,
\nCi eu \u00een lumea mea m\u0103 simt
\nNemuritor \u0219i rece.\u201d \u00a0\u201c<\/p>\n
Sintetic, poemul ne arata ca trebuie sa ocolim comuniunea si unirea in cuget cu oamenii trupesti, lipsiti de rodnicie si \u00a0cazuti sufleteste pentru a nu ne inabusi treptat constiinta, acest Glas al Bunului \u00a0\u00a0Dumnezeu \u00a0\u00a0dinlauntrul \u00a0\u00a0sufletelor \u00a0\u00a0noastre, \u00a0\u00a0precum \u00a0\u00a0si<\/p>\n
sansele de mantuire.<\/p>\n
Amin .<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Talcuirea poemului \u201cLuceafarul\u201d necesita o adecvare din sfera alegoriei romantice in sfera realitatii teologice . Astfel, personajele alegorice vor fi transformate in Dumnezeu (Demiurgul), Constiinta (Luceafarul – Hyperion), suflet omenesc (Catalina) si spectrul patimilor trupesti, omenesti (Catalin),\u00a0 conform conceptului dezvoltat in lucrarea Parintelui Marcu . Debutul operei, primele doua strofe, ilustreaza un suflet distins, botezat, … Continu\u0103 lectura \u201eTalcuirea Luceafarului Eminescian – Adaptare la Lucrarea Parintelui Marcu\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-58","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/58","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=58"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/58\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/58\/revisions\/60"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=58"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=58"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cugetortodox.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=58"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}