ZIUA FEMEII SĂRBĂTORITĂ DE BUNA VESTIRE – 25 MARTIE – ÎNLOCUIEȘTE STIGMATUL MASONIC BOLȘEVIC AL ZILEI DE 8 MARTIE
Cuvântul zămislitor al Maicii Domnului rostit în fața Sfântului Arhanghel Gavriil copleșește prin profunzime și anvergură orice altă faptă a feminității, fiind începătura mântuirii neamului omenesc .
Ca pecete a feminității și izvor al maternității din feciorie, harisma smereniei Maicii Domnului împlinită în Cuvântul rostit Sfântului Arhanghel Gavriil a îndreptat destinul omenirii către deschiderea Împărăției Cerurilor :
„30. Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu.
31. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus.
32. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său.
33. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit.
…………….
38. Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!”
Maica Domnului a îmbrățişat Vestea cea Bună rostită de Sfântul Arhanghel Gavriil şi ca act de zămislire duhovnicească și trupească a Pruncului Iisus după cum glăsuiește şi troparul Sărbătorii Bunei Vestiri :
“Astăzi este începutul mântuirii noastre şi arătarea Tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face şi Gavriil Harul Îl binevesteşte. Pentru aceasta şi noi, împreună cu Dânsul, Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm : Bucură-te, cea Plină de har, Marie Domnul este cu tine !”
Apoi, Nașterea trupească a fost însoțită de nașterea duhovnicească prin care Maica Domnului și-a asumat calitatea de părinte duhovnicesc al lui Iisus care s-a întins până în momentul minunii de la nunta din Cana Galileii .
Identificăm în Sărbătoarea Bunei Vestiri dubla calitate de părinte trupesc cât și duhovnicesc al Maicii Domnului a cărei sfințenie pilduitoare s-a revărsat și asupra altor Sfinte Femei născătoare de Sfinți .
Asemenea Maicii Domnului care și-a asumat calitatea de părinte duhovnicesc al lui Iisus, regăsim pe cele trei Sfinte Maici (Antuza, Nona si Emilia) ale celor Trei Sfinți Ierarhi (Ioan Gura de Aur, Grigorie Teologul si Vasile cel Mare) care i-au zămislit atât trupește cât și duhovnicește pe cei Trei Sfințti Ierarhi, sau pe Sfânta Sofia care și-a zămislit trupește și duhovnicește cele trei fiice, Sfintele Elpis, Pistis și Agapis și exemplele pot continua .
Această bogăție harismatică, reflectată prin modelele lor de viață, dăruiește generațiilor următoare puterea de a fi moștenitoare ale Împărăției Cerurilor și impun asimilarea Sărbătorii Bunei Vestiri drept ziua femeii care urmează exemplul Sfintelor Femei încununate și dăruitoare de sfințenie .
Și Sfântul Prooroc David ne arata că Sărbătoarea Bunei Vestiri, dedicată propriei smeriri a Fiului lui Dumnezeu în creație prin zamislire în trupul Maicii Domnului, rodește apoi o smerire a Maicii Domnului în femeile evlavioase, prietenele ei, după cuvăntul psalmistului :
„16. Aduce-se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ţie.
17. Aduce-se-vor întru veselie şi bucurie.
18. Aduce-se-vor în palatul Împăratului.
19. În locul părinţilor tăi s-au născut ţie fii; pune-i-vei pe ei căpetenii peste tot pământul.
20. Pomeni-vor numele tău în tot neamul;
21 .Pentru aceasta popoarele te vor lăuda în veac şi în veacul veacului.”
Din aceasta perspectiva, ideea că duminica Sfintelor Femei Mironosițe ar prevala ca sărbătoare a femeii în fața Bunei Vestiri este neserioasă, întrucât Sfintele Femei Mironosițe nu au constituit ținta prigoanei iudeilor, ci ucenicii Mântuitorului . În plus, ucenicul Petru a venit, totuși, în grabă la Mormânt deși el constituia ținta centrală a iudeilor după cum rezultă și din împrejurarea celor trei lepădări ale sale .
În plus, această hiperbolizare eretico-ecumenistă a Duminicii Mironosițelor umbrește Ceata Sfintelor Femei Mucenițe care au arătat bărbăție, dragoste jertfelnică și Dreaptă Credință în lupta directă, corp la corp, cu opresorul antihristic .
Astfel că Sfintele Femei Mironosițe, zămislind și născând Sfinți, se înrâuresc și ele Sărbătorii Bunei Vestiri ca vrednice următoare a exemplului Maicii Domnului, desăvârșind ipostasul feminin prin diseminarea sfințeniei, iar nu ca exemplu în sine ocazionat de sărbătoarea Duminicii Mironosițelor în care îndeplinesc rânduiala ungerii cu mir .
Pe de altă parte, Sărbătoarea Bunei Vestiri are și rolul de a înlocui stigmatul bolșevic al zilei de 8 martie instituit, de regimul bolșevic leninist la presiunile masoancei grad 33 – alexandra kollontai care a avut rolul de a dezghioca femeia din dragostea căminului către golăneala desfrânarii iresponsabile din afara casei, din fabrici și uzine, abrutizând-o și făcând-o unealta statului masonic bolșevic .
Stigmatul bolșevic al zilei 8 martie a extras femeia din sânul familiei, a limitat-o statistic la doi copii, a învățat-o să facă crima avortului, a transformat-o din stăpâna casei în sluga statului masonic, abrutizând-o și sălbăticind-o după cum s-a abrutizat în timp și chipul promotoarei devoratorului feminism, lepra bolșevică – kollontai !
kollontai în tinerețe
kollontai la maturitate -purtătoare a diagonalei grad 33 masonic
„Celebrarea Zilei Internaţionale a Femeii pe data de 8 martie a fost instituită de VladimirIlici Lenin în 1917, la sugestia uneia dintre cele mai influente personaje din Partidul Bolşevic, Alexandra Kollontai.
Kollontai s-a remarcat cu mult timp înainte drept o membră implicată apartidului şi a reuşit să intre în graţiile lui Lenin, pe care l-a influenţat cu ideile sale legate de revoluţia sexuală a femeilor.
Alexandra Kollontai este autoarea unei teorii celebre, intitulate a „paharului de apă”, expusă într-o povestioară scrisă de ea cu titlul „Iubirile a trei generaţii”. Esenţa teoriei este că satisfacerea dorinţei sexuale trebuie să fie la fel de simplă precum a bea un pahar cu apă. Personajul principal al eseului, Zhenya, o tânără de 18 ani membră a Komsomolului (Uniunea Tineretului Comunist) şi reprezentantă a curentului „noua femeie”, răspândit printre tinerele comuniste, crede că sexul nu trebuie să aibă nicio legătură cu iubirea.
Zhenya trăieşte cu doi bărbaţi, rămâne însărcinată cu unul dintre ei, dar nu o interesează cu care. Potrivit unor cercetători, Alexandra Kollontai poate fi suspectată de nimfomanie. „Lenin încurajase revoluţia sexuală promovată de Aleksandra Kollontai, o mâncătoare de bărbaţi (aproape literalemente), scriitoare şi prima femeie-ambasador, care prona amorul liber şi sexul fără limită pentru adistruge bazele familiei, odioasă instituţie burgheză. Alexe aduce în discuţie un roman scris în stilul realismului socialist, care reflectă schimbările aduse de revoluţia sexuală promovată de Lenin şi Kollontai: „Orgiile prin fabrici s-au încheiat după moartea lui Lenin şi preluarea puterii de către pudicul ascet alcoolic şi fost seminarist Stalin, mai interesat de alcool şi torturi decât de femei.
Abia în acest context poate fi inţeles halucinantul roman al lui Gladkov Cimentul (1925), romanul perfect al realismului socialist, unde personajul Gleb Ciumalov vine de pe front şi descoperă că nevastă-sa, in loc să i se arunce in braţe, are idei de egalitate sexuală. Nu doar egalitate intre sexe, dar se sugerează că femeia vrea mult sex, cu oricine, acolo la fabrică, unde nimeni nu prea mai pofteşte să muncească”.
https://adevarul.ro/stiri-locale/iasi/alexandra-kollontai-mancatoarea-de-barbati-care-1605764.html
„Guvernul bolşevic, preluând puterea în Rusia în 1917, a condamnat familia ca instituţie burgheză şi a promis eliberarea femeilor de căsătorie, considerând-o piedica principală în calea emancipării femeilor. A. M. Kollontai a declarat în 1923 că guvernul sovietic „va lua povara maternităţii de pe umerii femeilor şi o va transmite statului”, iar „familia în sensul ei burghezva dispărea”.
A. M. Kollontai afirma că, fiind educaţi de societate, copiii vor fi mai bine pregătiţi pentru noul mod de viaţă: „Omul educat în instituţiile republicii muncitoreşti va fi mai bine pregătit de viaţa în comuna muncitorească decât omul care şi-a petrecut copilăria într-un mediu închis, dominat de obiceiurile familiale egoiste”.
Deşi exista un consens între liderii şi pedagogii comunişti că familia trebuie distrusă, în primul deceniu al puterii sovietice familiei nu i-a fost găsită o înlocuire pe măsură.
Ideea că familia este o instituţie învechită, care trebuie să fie distrusă şi înlocuită cu alte forme sociale, a avut mulţi adepţi printre membrii partidului comunist.
In anii ’20 ai secolului al XX-lea, concepţiile teoreticienilor şi ideologilor, în mare parte, erau interpretate direct, fără utilizarea termenilor marxişti.
În acest context, o răspândire largă a obţinut „teoria paharului cu apă” – viziune asupra dragostei, căsătoriei şi familiei care consta în negarea dragostei şi reducerea relaţiilor dintre bărbat şi femeie la necesităţile sexuale instinctive, care trebuiau să-şi găsească satisfacere fără „formalităţi”, la fel de simplu ca potolirea setei. Teoria este deseori atribuită Alexandrei Kollontai şi lui K. Ţetkin, care optau pentru emanciparea femeii. ” http://promemoria.md/files/7014/0381/0648/Revista_Promemoria_FINAL.pdf
Fenomenul androginizării și abrutizării femeii se desfășoară sub ochii noștri în duhul devoratorului feminism, fapt exprimat și de abrutizarea chipului masoancei kollontai la maturitate față de chipul acesteia din tinerețe .
De aceea, trebuie înlocuit stigmatul bolșevic al înrobirii femeii din ziua de 8 martie cu ziua de 25 martie al dezrobirii ei prin Sărbătoarea Bunei Vestiri care este izvorul Nativității și mântuirii neamului omenesc din smerenia Maicii Domnului !
Deci sărbătorirea zilei femeii de Sărbătoarea Bunei Vestiri ne aduce Rodul smereniei din curăția fecioriei spre văzduhul deslușit al Nativității și mântuirii noastre !
HRISTOS ÎN CUGETELE NOASTRE !