ÎNTRE DEPRESIA FEMININĂ SI AKEDIA MASCULINĂ

ÎNTRE DEPRESIA FEMININĂ SI AKEDIA MASCULINĂ

Dinamica instalării depresiei pornește cu mult timp înaintea apariției simptomelor deranjante și se datorează în primul rând deprecierii treptate a virtuților prevalent-feminine ale smereniei și infrânării prin exercitarea accentuată a unor activități specific masculine fără a asimila suficient din virtuțile prevalent masculine corelative aflate pe aceleasi paliere sufletești – credința și dragostea jertfelincă .
https://cugetortodox.ro/index.php/2024/10/31/prevalenta-de-gen-a-patimilor-si-virtutilor/

Astfel, pierderea treptată a smereniei feminine (prima virtute care se depreciază cu timpul prin exercițiul creșterii autonomiei individuale) simultan cu dobândirea patimii trufiei specifc masculine nu este urmată de o asimilare corespunzătoare a virtuții prevalent masculine a credinței cu accent pe aspectele acesteia care privesc perspectivarea, virtute aflata pe acelasi palier al părții raționale a sufletului . Apoi, în urma dobândirii trufiei și pierderii smereniei, femeia intră cu timpul și în spectrul patimii prevalent maculine a desfrânării cu accent pe aspectele acesteia care privesc iubirea de sine, iubirea de stapănire și, uneori iubirea de arginți .
Acest derapaj atrage decopertarea și activarea accentuată a patimii prevalent feminine a urii cu patimile subsecvente – răutatea, uneltirea, judecarea malefică, amenințarea, osândirea, răzbunarea, uciderea, negrija, clevetirea, viclenia, pomenirea răului, vorbirea de rău . Aceasta însoțire provoacă treptat subțierea și apoi tăierea potecilor duhovnicești față de aproapele, izolând afectiv femeia prin ură și trufie, întrucât n-a reușit să se echilibreze prin asimilarea profundă a virtuții corelative masculine a dragostei jertfelince .
Aici regasim, totuși, în cazul femeilor mame o amânare cu unul–două decenii a momentului depresiei care se datoreazâ dobăndirii unei componente importante a dragostei jertfelnice prin exercitiul iubirii materne .
https://cugetortodox.ro/index.php/2025/04/01/temelia-si-cei-patru-stalpi-ai-casniciei-sub-acoperamant-hristoforic/

Conștientizarea stării de depresie apare după ce sunt primite și lovituri la nivel mental prin eșecuri inerente în activitatea profesională, eventual din partea concurenței (sui generis), soldate și cu deprecierea afectivă a ultimelor relații apropiate .
Deoarece activitatea desfășurată în afara condominiului a constituit de fapt o luptă dusă pe un teren impropriu firii ei, au apărut dezechilibrele sufletești . Însă, spre deosebire de boala akediei în care bărbatul pierde toate cele trei virtuți prevalente (bărbăția, dragostea jertfelnică și dreapta credință), în cazul depresiei, femeia pierde doar puterea primelor două virtuți prevalente – smerenia și înfrânarea, având șansa reechilibrării prin parcurgerea inversă a drumului care a dus-o la depresie cu ajutorul harniciei, a mobilității și a aproapelui a carui milă a stârnit-o prin apariția vădită a simptomatologiei isterico-depresive.
Limitările în mișcarea orientată fizic și mental-volitiv pe care boala le aduce, intră in conflict cu mobilitatea și hărnicia, virtuți prevalent feminine ale părții sufletești volitiv-irascibile pe care femeia nu le pierde și care sunt baza recuperării ei alături de redobândirea înfrănării și smereniei o data cu recuperarea treptată de sub imperiul bolii .
Acești doi factori, ai prezervării hărniciei și mobiliății, precum și a redobândirii treptate a înfrânării și smereniei, coroborați cu sprijinul firesc și accesibil al aproapelui, determină recuperarea și ieșirea femeii din boala depresiei favorizată și de demonologia masonică a feminismului care a extras-o din calitatea de “Despină” adica de stapănă a casei sale, aruncând-o în cea de salahor fizic sau mental .
Foarte important de menționat este că această acumulare de patimi masculine din zona raționala (trufia) și poftitoare (desfrânarea) nu s-ar produce fără ca femeia să fi fost potențată și ispitită subtil prin dobândirea în timp a virtuții prevalent masculine a bărbăției și partial a dragostei jertfelnice care vor război constant slăbiciunea, lașitatea (ca patimi feminine volitiv irascibile) și ura alături de “cutia” sa de patimi subsecvente .
După cum spuneam, în cazul bolii akediei masculine, bărbatul pierde treptat toate cele trei virtuți prevalente (bărbăția, dragostea jertfelnică și dreapta credință), prima pe care o pierde fiind bărbăția prin neuzul cauzat de lene, aceasta fiind și virtutea pe care femeia o acceseaza cel mai usor cu ajutorul mobilității și hărniciei sale . Ca virtute a părții volitiv-irascibile, bărbăția asigura bărbatului angajamentul în lupta împotriva păcatului, a patimilor, a ereziilor, orientându-l pe acesta în exercițiul virtuțiilor dragostei jertfelnice (a părții poftitoare a sufletului) și a dreptei credințe (a parții raþionale a sufletului) .
Dar , treptat, puterea virtuții dragostei jertfelnice se pierde o data cu avansarea în vârstă și reducerea anvergurii sociale care oferea bărbatului spațiul necesar de manifestare a acestor virtuți, întrucât toate cele trei virtuți prevalente principale masculine sunt obiectivate (ca săgeți de foc haric) și au nevoie de mediu de operare .
Suplimentar, pierderea puterii dragostei jertfelnice se datorează și exercițiului diferitelor forme de desfrânare care subrezesc sufletește și deturnează bărbatul de pe calea jertfelniciei rodnice .
Ultima virtute pe care bărbatul o pierde înainte de a deveni capturat de akedie este dreapta credință care prin puterea creativă și de perspectivare îi conferea acestuia azimutul necesar vectorizării propriei existențe.
https://ziarullumina.ro/teologie-si-spiritualitate/theologica/akedia-si-facultatile-sufletului-in-gandirea-sfintilor-parinti-184028.html

Astfel că, în pofida dobândirii unui grad important de smerenie o dată cu înaintarea în vărstă și a unei semnificative doze de înfrânare, caracterul antropologic egocentric, autonom, bărbătesc, specific trufiei masculine, exersat sub imperiul devorator al lenii de-a lungul deceniilor, l-a depotențat sufletește . Bărbatul ajunge astfel la confuzii existențiale întrucât cugetul inimii i-a fost maculat și deturnat, furnizându-i minții gânduri căzute străine de curăția și vigoarea Cugetului Ortodox .
Așa că akedia se arată ca o boală insidioasă care acționeaza de-a lungul deceniilor și se bazează pe autonomia și trufia bărbătească, pe diferitele forme de desfrânare deturnante și pe prezența constantă a lenii, patimi cu care Sfinții Părinți ai pustiei s-au luptat cu înverșunare, instituind arhicunoscutele voturi monahale pentru a război lucrarea acestor patimi prevalent masculine .
https://ortodoxiatinerilor.ro/akedia-o-patima-foarte-subtila/

Ipostaza cea mai elocventă a akediei, care poate îmbrăca atât variante explicite cât și mai subtile (disimulate sub aparența bărbatului normal socialmente), este aceea de “boschetar”, având același efect în planul pierderii mântuirii .
Aici mentionăm exercițiul anahoretic al Părinților pustiei care ne-a oferit atât varianta învingătoare a anahoretului despătimit, îndumnezeit ca îndrumător și văzător cu duhul chiar al celor care-l cerecetau periodic din mănăstirea de metanie, precum și cea a anahoretului căzut în akedie pradă patimilor, datorită lipsei lucrării harice a energiilor necreate în trezvie, rugăciune și mărturisire, dar salvat de la moarte de frații din mănăstire în urma cercetării periodice .
De reținut că pot exista bărbați care să se manifeste depresiv sau femei care să viețuiască mai autonom, izolaționist, în măsura în care sunt tributari conceptual demonologiei masonice a egalității de gen, ajungând să traiasca mai mult sau mai puțin conștient năzuința de a dobândi patimile celuilalt gen, iar nu virtuțile . Astfel că, dacă din depresia feminină se poate ieși, întrucât femeia prin natura ei este o ființă socială menită să integreze ceea ce îi este folositor mântuirii (asemenea Duhului Sfânt care desăvârșește ceea ce este mântuibil) și rămâne în mijlocul obștei, a societății care o poate ajuta, în cazul akediei șansele de salvare sunt mult mai mici, întrucât bărbatul prin natura sa egocentric-autonomă resimte mai puțin, la nivel sufletesc, necesitatea ajutorului obștesc, al societății .
Tocmai de aceea, bărbatul trebuie să se mențină în sfera relaționării sociale dintre genuri, exersând jertfelnic, asemenea Fiului lui Dumnezeu, caracterul ondulatoriu al menirii sale prin înălțime, profunzime, azimutare și anvergură pentru a oferi roade vrednice de a fi cuprinse și integrate celuilalt gen în sinergia indispensabilă mântuirii .
https://cugetortodox.ro/index.php/2025/09/12/sinergia-treimica-si-desavarsirea-in-comuniunea-genurilor-dupa-chip-si-asemanare/

În concluzie, cele două boli sufletești analizate, depresia și akedia, constituie veritabile stigmate sociale care conturează arhetipurile “bărbaților cărpă”(boschetari graduali) și al “femeilor nebune”(isterico-depresive), devorând în prezent societatea românească prin segregare antagonică .
Soluția ieșirii din această tenebră sufletească majoră este cunoscută și se bazează pe trezvie, rugăciune și mărturisire în Duh evanghelic, apostolic și patristic prin Spovedanie, Împărtășanie și Viață Liturgică drept vectori hristoforici destrămători ai eresurilor, patimilor și păcatelor, dar dăruitori ai Vieții Veșnice în Hristos !

HRISTOS ÎN MIJLOCUL NOSTRU !